În iarna anului 2024, România a arătat întregii lumi ce se întâmplă atunci când platformele sociale sunt lăsate nesupravegheate iar boții, trolii și agenții de influență sunt lăsați să construiască nestingheriți camere de rezonanță în care electoratul aude din toate direcțiile același mesaj la unison: votăm masiv Călin Georgescu, salvarea neamului, omul providențial, unica soluție împotriva sistemului ticăloșit și a globalismului sorosist, etc, etc.
Acest experiment involuntar a validat teorii care fuseseră dezbătute atât de către experți cât și de societatea civilă, însă nu fuseseră testate niciodată atât de fățiș în Uniunea Europeană:
- rețelele de socializare pot fi exploatate pentru formarea și schimbarea opiniei publice, exploatând nevoia firească de apartenență prin construirea unui fals sentiment de consens;
- rețelele de socializare nu se pot autoreglementa pentru a-și proteja utilizatorii de aceste forme de exploatare a capacităților tehnice a rețelelor;
- rețelele de socializare nu sunt capabile să respecte nici măcar legislația statelor în care operează dacă nu sunt controlate în mod activ de agenții statale sau suprastatale.
În acest context am efectuat studii care demonstrează existența unor întregi ecosisteme de formare a opiniei publice. Acestea se află în prezent în diverse stări:
- Unele rețele de conturi sunt foarte active și postează în prezent dezinformare politică;
- Alte rețele sunt activate la relanti, postează multe mesaje benigne între care strecoară mesaje de natură să modifice puțin câte puțin percepția publică despre anumiți politicieni;
- Alte rețele de conturi sunt latente, postează în mod curent diverse știri mondene, horoscop sau alte forme de conținut de tabloid, fără conținut politic, însă în acest fel își păstrează baza de utilizatori activă și pot începe în orice moment campanii politice masive;
- În sfârșit, alte rețele sunt în repaus– nu postează absolut nimic în perioada asta, însă au urmăritori și se pot activa oricând.
Concluzia noastră în urma studiilor și a experienței din iarnă este că aceia care controlează aceste rețele de influență controlează alegerile – rețelele de influență de pe platforme sunt cheile împărăției. Asta e vestea proastă.
Vestea bună este că o astfel de rețea costă atât bani cât mai ales timp – nu poți construi peste noapte o rețea de conturi cu urmăritori cu tot. Poți cumpăra și redenumi conturi deja existente (și este o practică curentă), însă cineva trebuie să posteze conținut pe toate conturile din rețea, iar asta e complicat și costisitor. E greu să găsești oameni suficient de competenți și de încredere, iar diversificarea conținutului este dificilă.
Aceste observații au condus la proiectul de față: dacă cineva reușește să cartografieze în timp util rețelele existente atunci ele pot fi monitorizate, indiferent dacă acum sunt active, latente sau în repaus. Scopul proiectului nostru este să cartografiem public aceste rețele ca să știm cu toții cum arată cheile împărăției.
Prin natura obiectivelor pe care ni le-am propus, efortul nostru este unul pur tehnic. Nu ne-am propus și nu ne propunem să emitem judecăți de valoare în privința verității conținutului postat pe rețele, scopul nostru este doar acela de a înlătura bariera tehnică din calea monitorizării rețelelor. Invităm presa, societatea civilă, societatea academică, instituțiile statului și instituțiile europene să consulte liber datele pe care le publicăm și să le utilizeze pentru monitorizarea informată a activității rețelelor de formare a opiniei publice.
Scopul nostru fundamental nu este avantajarea vreunui competitor electoral ci echilibrarea discursului public prin expunerea rețelelor, oricine le-ar opera și în folosul oricui ar fi ele operate. Scopul nu este cenzura ci transparența. Nu este opresiunea ci libertatea. Nu este tirania ci democrația.